Pagini de istorie

S-a dus Ion la început de primăvară,
cu strigăt mut l-a petrecut măicuța sa,
atâția ani el nici nu seceră, nici ară,
încătușat i-i brațul de țărâna grea.


De ce s-a dus? - n-a mai găsit răispuns măicuța.
Cine a tras? erau acolo frații lui...
Văl de mireasă-a cumpărat atunci Lenuța,
însă și azi mai e soția nimănui.


Au scris în carte patru pagini de cuvinte:
răniți și morți, refugiați și... asta-i tot.
Spuneți-i mamei, cinei drept și cine minte,
(cel de-l trimise-l doare astăzi într-un cot).


La Cocieri e început de primăvară,
un alt Ion cu plugul pleacă la arat.
O mamă trece pe aici, a câta oară...
- Ion al meu și azi mai e neînsurat.